Lampile de pe aleea ta
Nu stalucesc destul de tare
Incat sa-mi lumineze pasii
Pe drumul meu.
Lampile de pe drumul meu s-au stins demult.
Functionau cu sperante
Si s-au stins demult.
De atunci pasesc la intamplare
Si ma impiedic aproape la fiecare pas.
Pe drumul meu e demult intuneric,
A inceput sa-mi placa.
In intuneric nu vezi umbrele,
In intuneric nu stii daca mai exista drumul
Sau calci dincolo de capatul lui.
Poate drumul meu s-a stins o data cu lampile
Care s-au stins si ele
Demult.
Lampile de pe aleile voastre
Mai ard.
Si ce folos daca nu reusiti sa ma vedeti
Sa ma gasiti
Si sa’mi aprindeti lampile.
Poate cu adevarat drumul meu s-a terminat
si voi, de fapt, nu mai aveti ce sa vedeti, ce sa gasiti, ce sa aprindeti.
Tu,
Cel de pe a doua alee…
De ce umblii la intrerupatorul ala?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu