“Sunt solitarul pustiilor piete…”
Era ca o tacere
Oglinda in oglinda,
Ca o prelungire de lumina
Din ochi in ochi.
Un fir impletit si despletit
Intre Saturn si Venus
Pe care pasea
Noe cu un porumbel,
Cautand ploaia.
O absoluta imbratisare cu pustiul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu