sâmbătă, 12 iulie 2008

Nu vom stii...


Daca ar fi se ne invelim
Cu aripi de fluturi morti
De fiecare data cand ne uitam
Cuvintele
Si nu mai stim sa vorbim
Cu noi insine
Si nici macar cu ceilalti…
Daca ar fi sa ne dezvelim
Cu vorbe de suflet gol
De fiecare data cand ne amintim
Fluturii
Din fiecare primavara de iunie
Si chiar din stomac…
Daca ar fi sa tacem
Si sa zgariem cu unghiile copacii
Cand ne doare obrazul
De la prea multe lacrimi…
Sau daca ar fi sa mancam
Toate portocalele
Pentru ca soarele a fost prea rosu la apus
Si ni s-a facut pofta…
Si nici macar daca am cauta
In vise
Sau visuri
Nici macar atunci
Nu am vedea cum e sa tii in mana
Un balon
Pe care scrie FERICIRE
Si care se umfla si de dezumfla
Dupa cum bate vantul
Prin vietile celor care se aduna
In fiecare zi
Sa se gandesca o clipa si sa zambesca
Pentru cel care le tine balonul.


Cristinei, pentru ca nu voi stii cum e… dar imi va placea.

2 comentarii:

Caro spunea...

o imbratisare nu ajunge..cuvinte nu am..sarutari primesti din alta parte..tot ce-mi ramane sa-ti dau..mai am niste bucati din sufletul meu..iti dau una..daca vrei..nu iti spun sa ai grija de ea, stiu ca vei avea! Dar poate nu ajunge..asa ca m-am gandit sa-ti amenajez un loc in lumea mea..e al tau..poti sa vii sa stai acolo oricand vrei..voi fi mereu acolo..pentru tine..la fel ca pentru toti care au cate un loc acolo..si..multumesc pentru..tine>:D<

Caro spunea...

tu..in fiecare zi o sa iti multumesc..>:D<