Daca ar fi sa fac o statistica referitoare la interesele adolescentilor, undeva in top ar fi muzica. Nu o sa fac nicio statistica pentru ca lucrurile sunt deja demonstrate si bine cunoscute. Dar pentru ca tot ma indeletnicesc cu programul “radiofonic” pe ziua de joi, adica ziua topurilor, si pentru ca la inceput de an (considerat a se suprapune cu primele 6 luni ale noului an) e vremea retrospectivelor si planurilor de viitor, voi arunca o privire asupra fenomenelor muzicale din 2009 si una inainte, ca tot se poarta previziunile si capacitatile paranormale.
O sa ma refer la muzica romaneasca si as putea sa ma opresc inainte sa incep. Ceea ce mi-au auzit urechile, in timp ce butonam telecomanda (in cautare de altceva decat dezbateri politico-stupido-electoralo-nule si dezvaluiri spectaculoase despre Nimeni) si in trecere prin zona anumitor televiziuni, asa-zis, muzicale, se incadreaza cu greu la periferia Muzicii. Dar sa le acceptam pretentiile si sa purcedem spre analiza. Singura titulatura de melodie pe care am retinut-o este “Muleina”, tocmai pentru sonoritatea ei absolut socanta (si imbecila dupa parerea mea, dar asta e alta discutie), interpretata , desigur, de o domnisoara care presupun ca are un nume onorabil, dar care si-a luat un pseudonim la fel de inspirat, dar mai greu de retinut, fapt pentru care nici nu reusesc sa mi-l amintesc. Evident, nu mi-l amintesc nici pentru ca nu e refrenul de un cuvant, repetat la nesfarsit, care alaturi de alte doua alcatuiesc textul melodiei (nu pot sa le numesc versuri; sa nu amestecam totusi poezia in salata de legume). Cu scuzele de rigoare ca memoria mea a refuzat sa retina si alte titluri, cu siguranta la fel de frapante,voi aseza “Muleina” pe primul loc in top, desi la egalitate se situeaza celelalte; in definitiv, toate suna la fel, deci sunt la fel de valoaroase.
Va ganditi probabil ca am stricat tot farmecul topurilor, am distrus suspansul descoperirii finale a varfului, dar, credeti-ma, locul 2 e de 2 ori mai spectaculos, doar bunul simt si respectul pentru inteligenta voastra m-a impiedicat sa inversez ierarhia.
Pentru ca tot am adus mai sus vorba de politica, sigur ca nu putem sa o trecem cu vederea, mai cu seama ca ne urmareste peste tot.Si nu exagerez. Da! Are legatura chiar si cu muzica. Sa nu uitam ca anul trecut a fost unul electoral si ce e mai vizibil si mai multilateral dezvoltat si mai amuzant, la urma urmei, decat Campania electorala. Plus ca daca la inceputul lui 2009 eram speriati de criza ca de pisica neagra intr-o vineri 13, in a doua jumatate suflam usurati la asigurarea ca totul e sub control sau, si mai si, ca “povestea Romaniei e una de success” – dupa cum zice un nenea de prin Europa. Asa ca de data asta pe langa fluturasi, afise, bannere agatate’n pom, panouri cu luminite si cu clopotei ( as fi sfatuit primaria sa nu mai dea banii pe decoratii de Craciun, ca tot s-a suprapus Campania cu sezonul cadourilor) si chiar pe langa imnurile partidelor cantate ca o serenada sub balcon la geamul clasei in timpul tezei… ei bine, pe langa toate acestea, inovatia anului in materie de advertising si entertainment : maneaua electorala, dedicatie speciala pentru toti alegatooooriii, succesuri fara numar. No comment!
Sub sloganul, “ghicitoarea este cea care vede, prevede si stravede cat esti de prost ” si avand in vedere si luand in considerare cel mai scurt top intocmit vreodata (ai carui fericiti cititori sunteti) si fara inspiratia niciunei flacarui, pentru perioada viitoare se-anunta zgomote si ecouri intr-un butoi ale unor presupuse voci, alaturi de ritmuri orientale, dar dezorientate.
Dar sa nu disperam, ne-auzim joi!
Un comentariu:
imi place ironia din text:D
Trimiteți un comentariu