Un minut de nefiinta

Asteptand
Sa vina
Toamna…
Sa treaca
Toamna
Sa doara
Rece.
Uitand
Sa trec
Cuvinte
Peste altarul
Inimii zvelte
Pe care arde
Privirea goala
Stearsa de ploile
Unui octombrie
Unui noiembrie
Fara de cer.
Asteptand
Sa uit
Sosirea
Cea trecatoare
A toamnei mele
Fara cuvinte,
Cea dureroasa
A unei inimi
Ce arde rece
In ploaia calda
Pe ceru’i verde
Si fara stele
De tinichea.
Inghit
Fara oprire
Siroaie repezi
Sa nu mai bata
Sa nu mai sune
In stele albe
De tinichea…
Astept
Sa taca,
Sa se adune
In taina, norii
Si fara veste
Sa stearga zorii
Din palma’mi uda
Sa ii manjasca
Sub o fereastra
De toamna grea.
Raman
In urma apei
Si culeg cioburi
De dureri moarte,
Lacrimi uscate,
Rani cum am ars.
Apoi ma lepad
De mine toata.
De ce am fost.
Si uit minutul
Cu vise sparte
In care nimeni
Nu m-a salvat
Si n-a vazut
Ca am un suflet
Carbonizat.