duminică, 16 noiembrie 2008

Frica de a nu pieri copilul



O sa ma joc cu imaginile
Pana cand o sa se sature de mine
Si o sa ma paraseasca.
Si o sa se goleasca tot Universul de imagini
Ochii n-o sa’mi mai foloseasca
Nici asa intregi si neorbi.
O sa fuga intunericul
O sa fuga chiar si lumina
Si o sa fie pustiu…
O sa ma joc atunci cu suntele
Pana cand o sa se termine jocurile
Si pana cand sunetele
O sa se joace ascunsa cu mine
Si o sa se ascunda acolo unde au fugit imaginile
Gandindu-se ca mi-e imposibil sa le gasesc.
Si voi descoperi ca intr-adevar mi-e imposibil
Pentru ca mai intai voi gasi imaginile
Si le voi lua din nou la joaca
Pana cand le voi alunga si din acel univers.
Intre timp sunetele vor muri
Si voi gasi niste cadavre
Dar de singuratate ma voi juca chiar si cu ele.
Doar de frica de a nu pieri copilul
Ma voi juca chiar si cu moartea.

Un comentariu:

Anonim spunea...

copilul nu va pieri niciodata...