Sunt in stare sa plang pentru visele mele...
Pentru orice visulet, cat de mic, sunt in stare sa plang... pentru ca e al meu si tin la el, ne-am atasat unul de altul.
... si ce pacat ca nu reusesc sa lupt pentru ele. Le daram, unul dupa altul, ca intr-un joc de domino. Imi calc in picioare propriile vise, particelele din mine. Le ucid.
Nu incercati asa ceva acasa.
2 comentarii:
nu sunt in stare sa spun mai mult decat ca...iti inteleg cuvintele mai bine poate decat ai crede si stiu cum e...da...e bine sa nu incercam a ne calca visele in picioare...insa...exista un motiv pt care o facem...
Tu...
stii ce`i tragic?
ca toata viata asta ne`o petrecem trecand dintr-o scoala in alta..da in niciuna..in niciuna nenorocitii astia nu ne invata sa traim,sa visam,sa murim !
Visam,fara sa stim cum s`o facem.De aia doare asa tare cand visele mor.Ucise sau "sinucise".
Trimiteți un comentariu